vama veche - dragostea

Ignorand raza de soare ce nu-mi dadea pace, mi-am afundat capul din perna ce inca pastra aroma viselor si-am incercat sa adorm la loc … sa-mi continui visul din casuta de pa malul marii … Inchid ochii si o vad ai9evea … o casuta, pe malul din nisip alb si fin al unei mari cu apa albastra, orientata spre mare, cu ferestre imense acoperite cu o draperie de culoarea nisipului, un pat imens, cu baldachin impodobit cu perdelute din voal alb, o masuta cu un minunat aranjament floral si desigur, un balansoar mare in care stam dimineata si privim rasaritul … Acolo, departe de lume, putem fi doar noi … putem auzi doar valurile marii, strigatul pescarusilor si ne putem trai povestea de iubire … Acolo putem trai nopti de iubire, pline de romantism, avand doar luna şi stelele drept martori concilianti, imbratisati de mare, in compania brizei care ne mangaie trupurile si ne preia juramintele pentru a le purta departe … departe … Si doar acolo, putem trai zile in care dragostea este singura noastra ratiune de a fi … Acolo este o lume numai a noastra … fara reguli, fara restritii … doar noi doi si marea...